Follow by Email

duminică, 30 august 2009

Dreaming about u...


E ora 1 noaptea, iar eu stau pe banca intr-un parc... N-am mai stat niciodata pe banca asta... nici orasul nu mi-este foarte cunoscut... putin spre deloc. Privesc cum tasneste in sus apa din fantana si aud caderea ei continua... La o vreme, nu mai sunt atent... privirea imi devine statica, corpul imi amorteste, iar sunetul surd devine chiar apasator. Nu fac decat sa ma gandesc la tine... imi dau seama ca te-as intinde in pat si te-as dezbraca din priviri. M-as mai juca prin parul tau. Daca as spune ca nu-mi trecea prin cap sa fac dragoste cu tine, as fi nebun! Cred ca doar la asta ma gandeam... Mi-e dor in viata mea de clipe, scurse cu repeziciune, ale iubirii neconditionate. Ma intreb oare tu ce faci... Asa imi vine cate-o data sa te iau de mana si sa te reped intr-un unghier de camera, unde sa fii doar a mea. Ma gandeam ca intr-o seara sa dormim impreuna, sa visezi in bratele mele... Ok, daca-i banca ta... n-am stiut, n-auzi ca e prima oara cand stau pe ea?! Bine... plec!

marți, 25 august 2009

Sensul vietii...

Stii... ma intreba odata un tip, destul de destept, daca stiu care este sensul vietii! Aaaa... pai... stai sa vezi, ca depinde de fiecare in parte... ca nu stiu ce... discutie filozofica! Acum te intreb eu pe tine, stii care e sensul vietii?! Si pentru ca nu vreau sa te zbati sa dai un raspuns cel putin stiintifico-fantastic... hai sa iti spun ce raspuns am primit eu la intrebarea mea: traim pentru perpetuarea speciei! Banal, nu-i asa? Pai da, cam asa e... Oricine ai fi, si oricat de multe sau putine teluri ai atinge in viata ta... tot ce e mai important e sa ai copii! E o legatura intre orice... si copii! Ai tai... ai lor... ai mei! Ma tot macina gandul asta de multa vreme... d-aia ti-am spus toate astea. Si cand ma uit in jurul meu si vad ca in fiecare clipa o familie se creaza... ma intreb cand va veni si randul meu. Am inceput sa fiu obsedat de intrebarea asta! Termina-te mah, ca esti inca tanar, imi zicea un amic acum ceva vreme...! Dar nu conteaza ca sunt tanar sau batran... vine o vreme cand simti ca ti-a venit timpul sa fii asa... sa iti intemeiezi o familie... sa ai o nevasta/ un sot... sa ai copii... Uite, el astazi a aflat ca va fi tatic! Priveam in ochii lui toata bucuria aia nemarginita... n-ai cum sa simti asta decat daca treci de partea cealalta. Nu ma intreba cate responsabilitati vin odata cu intemeierea unei familii... pun pariu ca nici tu nu ai stiut asta, pana sa te confrunti cu ele! Nu vreau sa ma simt vinovat ca intru pe un teren necunoscut... vreau sa stii ca asta imi doresc eu: o familie! Vreau familia mea. Am inteles deci ce a vrut tipu' sa spuna cand a zis ca cel mai important in viata sunt copii! Scuz orice om care vrea sa fie bogat, sa aibe masini, vile, insule, gagici, soarele, luna sau mai stiu io ce altceva ca si cum asta ar fi bucuria suprema. Nu-si da seama... degeaba are orice daca nu are cui sa ofere sau cu cine sa impartaseasca bucuria lui. Toate astea palesc in fata clipelor petrecute cu cei dragi. Nimic nu e mai important decat sa auzi ca spune DA, decat ziua nuntii, decat clipa cand iti spune ca e insarcinata, decat zambetul care apare cand spun te iubesc, decat momentul cand iti spune doctorul ca e fetita, sau e baiat. E mai important sa iti vezi cum iti cresc copii sub ochii tai, dupa ce au supt de la tzatza maica-sii, dupa ce au folosit sute de scutece si au invatat sa spuna 'tata' ori 'mama'. Nimic nu se compara cu clipele petrecute in familie in preajma sarbatorilor, ori in orice zi obisnuita, sau duminica atunci cand voi de obicei va plimbati prin parc sau cand aia mici se joaca la groapa de nisip. E magnific sa iti amintesti prima lor zi de la gradinita, prima data la scoala, prima oara cand ati discutat despre subiecte delicate... Si apoi chiar daca ei cresc si se duc in familia lor, tot vor fi si familia ta... copii lor vor fi nepotii vostri, si ciclul se ia de la capat! Avea dreptate, e important sa ai copii... e cel mai important! Chiar si pentru simplul fapt ca de la ei deriva orice alta actiune: ca sa ai copii, trebuie sa iti creezi o relatie solida alaturi de cineva... ca sa te casatoresti, trebuie sa inveti ce inseamna angajamentul fata de o persoana... pentru ca sa intelegi asta, trebuie sa te maturizezi... si asa mai departe. Nu stiu daca ma intelegi, daca imi impartasesti ideile, daca te uiti ciudat la mine pentru ca nu-stiu-ce... nu stiu nici daca ai macar curaj sa crezi in ceea ce cred eu sau sa vrei ceea ce vreau eu... Dar uite cate am de facut.. si uite cate clipe am de petrecut impreuna cu ei... asa ca nu e timp de pierdut! Pentru ca simt golul ala in mine... sensul vietii fara rost... si vreau sa schimb asta! Vreau sa mergem de mana si sa pot spune "ea e sotia mea iar ei sunt copii mei"! Nimic nu m-ar face mai fericit. Acum poti sa imi spui, sensul vietii tale, care este?!

miercuri, 19 august 2009

...iti mai aduci aminte?...


INCEPUT

Si cand prima oara,
Eu te-am cunoscut,
Vroiam sa rupem de pe noi
Acel - motiv - tricou urat.
Si mergeam pe langa tine,
Fara ca sa te ating,
Dar in mintea mea nebuna,
Simteam cum te cuprind.

Stiam un joc de fete,
Jucat de toti baietii,
Vrei sa-l tii de mana,
Insa are alte intentii.
Dar nu mai e persoana
Si poate nici momentul,
Cu care sa ma joc vreodata
De-a indiferentul!

Ma respingi din teama,
Dar eu te trag de mana,
Si ma tii departe,
Crezand ca-i calea buna,
Cand vreau sa te sarut,
Intorci timida obrazul,
Dar sunt fericit,
Ca-s eu si nimeni altul.

O sa vrei, eu sper,
Sa lasi de-o parte frica,
Si sa-ti daruiesti fiinta,
Cui ti-a daruit inima.
Si nu cumva sa te gandesti,
Ca daca n-ai dorit,
Si nici nu te-a iubit,
N-o sa fie nici acuma!

duminică, 16 august 2009

Trust no one...


Si cand te astepti mai putin, cineva iti va trada increderea...
Si cand ai mare nevoie de cineva, atunci te va refuza...
Si cand va avea ocazia, acel cineva iti va rasuci cutitul in rana...
Si cand ai incredere, cineva te va minti...
E normal sau e de asteptat ca oamenii sa calce pe cadavre ca sa le fie bine...
asa e legea firii... natura umana... instinctul animalic, sau zi-i cum vrei...
dar de ce sa fie chiar oamenii la care tii?! Si de ce sa fie tocmai cadavrul tau?!

joi, 13 august 2009

De la apus la rasarit...


Ciuleste urechile...




Marea...
tragi adanc aer in piept...
simti mirosul de sare...
simti vantul care-ti mangaie obrajii...
Apus sau rasarit.. tu decizi...






ea cu nisipul ei fin... parca te scufunzi in el...
scoicile se sparg sub puterea pasilor...
pescarusii cu zgomotul lor...
apa plimba firicelele de nisip cu fiecare val...
se aude marea cum se sparge in plaja...




mana lui iti atinge coapsa...tu... incepi sa tremuri... ai emotii ca la primul sarut
el te strange in brate...
tu iti pleci capul usor pe umarul lui...
te intorci catre el...
il privesti in ochi...
timida ii saruti buzele...
va intindeti pe spate...
ochii va cad pe sfertul de soare care sta sa intre in mare...


apa va atinge usor picioarele...
te trage peste el... si pana sa va dati seama, soarele care era tot pe cer, mai devreme... a lasat locul lunii...
apar si primele stele...
undeva langa... un foc va lumineaza trupurile...




sunteti doar tu si el... si marea...
incepeti sa va sarutati...
pana sa iti dai seama... costumul tau de baie e plin de nisip... e sub voi...
te saruta suav din cap pana-n picioare...
tu stai intinsa pe spate...
din cand in cand deschizi ochii...
parca sa il cauti cu privirea...
el te saruta usor pe gat...
trupurile vi se contopesc...
sunteti unul singur...


timpul trece...
se aud doar valurile...
gemetele tale...
si respiratia lui grea...
apoi el cade usor peste tine..
ii simti greutatea...
dar nu te apasa deloc...
in ochii tai se citeste luna...
in ai lui... se vad ochii tai...
se intinde langa tine...

te tine de mana...
priviti amandoi catre steaua voastra...
stiti asta...
cuvintele sunt de prisos...
te saruta din nou...
mana ii atinge nisipul...
care il siroieste pe trupul tau...
iti deseneaza soarele din el pe abdomen...
si luna apoi...
apoi le sterge si face o inima...


te saruta pe sani...
te ia de mana...
si intrati in apa...
te tine in brate tot timpul...
tu te joci si il stropesti cu apa...
el te alearga...
te prinde...
va rostogoliti pe nisip...
tu stai deasupra...
il saruti...
il musti de gat...
si iti infigi unghiile in pieptul lui...
mainile lui tremura frenetic pe corpul tau...
pana sa iti dai seama, tu iar gemi iar el sufla greoi...

de data asta in ochii tai se vad ochii lui...
te asezi langa el...
focul s-a stins de mult...
si totusi e lumina...
vine din mare si se intinde pe luciul ei...
el te ia de mana...
te strange in brate...
si va uitati catre mare...
rasare soarele...
te saruta...
si adormiti pe plaja...

Asa-mi vine cate-o data...


De atatea ori m-a tentat... dar niciodata ca acum... si nu sunt depresiv, nici macar kamikaze... Pur si simplu asa imi vine mie, sa ma sui in masina si cand kilometrajul indica macar 80km/h sa izbesc primul obstacol care imi iese in cale(NB: fara a pune in pericol vietile altor persoane!!!). Nu e vorba de altceva, decat de senzatia care mi-o ofera situatia. Am mai facut-o odata, din greseala, intr-un pom, da n-am inteles mare lucru... Acum ma gandesc ca n-ar fi trebuit sa iti spun chestia asta... dar daca tot e sa afli totul despre mine... wtf?! Daca intelegi gresit... e treaba ta! Adica, la fel de bine as vrea sa sar cu parasuta dintr-un avion in picaj... Acum ai prins ideea?... ma bucur :)

miercuri, 12 august 2009

Ha ha ha... adica =))


Mai nou ma bufneste rasul... ma enervam acum ceva vreme cand vedeam ipocrizia oamenilor ce scoteau fara nonsalanta cuvinte pline de pasiune dar fara nicio insemnatate pentru ei. Stateam mereu si ma intrebam de ce spun cuvinte mari pe care nu le inteleg?! Ce dracu e in capul lor? Acum stiu: asa atrag atentia asupra lor! Cred ca inainte ma suparam, pentru ca eu chiar credeam toate balivernele lor... Intre timp m-am si saturat, sa tot zic sa demonstreze dracu' ca, ce spun, asa este!... Acum ma amuz... Apropo de vorba... era a lu' nenea ala... hai gata ca m-am distrat destul cu voi! Ai reusit sa-mi atragi atentia, dar am invatat sa nu mai cred nicio vorba!

marți, 11 august 2009

Caractere imbibate in orgoliu...


Suntem oameni... facem bine, facem rau, gresim, avem dreptate... dar orice am face tinem cont de orgoliu. Nici pentru cel mai infim lucru pe care il decidem, nu stam cu mintea limpede. Tinem cont de orgoliu! Stii ca am dreptate. De cate ori n-ai vrut sa spui ceva, si te-ai oprit... in mintea ta se plimba ideea ca de ce sa faci tu primul pas?! Cum dracu', de ce??? Pai daca vrei ceva, ar trebui sa nu iti pese daca orgoliul tau e ranit. Doar nu iti injosesti demnitatea! Daca n-as sti mai bine, ti-as lua apararea si as spune ca faci confuzie intre demnitate si orgoliu. Nu... nu incep o discutie interminabila! Nu vreau sa fac asta... Astazi, ma gandeam, de ce ne ferim sa spunem ce gandim, ce vrem, cum vrem si catre cine se indreapta ideile noastre? S-ar putea sa imi dai dreptate cand spun ca ori nu iti pasa prea mult de ceea ce vrei, ori ca ceea ce vrei... nu prea e defapt ceea ce vrei! Si eu fac la fel, n-o sa te mint. Nu-ti spun tot ce vreau sa zic, nu-ti spun ce simt, nu dezvalui ce mi-ar placea, ma prefac ca nu inteleg doar ca sa aud din gura ta exact cuvintele care imi plac... orgolios al dracu', stiu! Dar e o diferenta... ce nu spun in cuvinte exprim prin felul meu de a fi! Si tu intelegi... ca stiu ca te duce capul! Concluzie... mandria asta n-o sa-ti aduca niciodata glorie! Vom pierde alaturi de ea, poate tot ce e mai bun in viata noastra!

luni, 10 august 2009

Regele de tinichea


Urasc oamenii care se folosesc de ceea ce au ca sa fie ceea ce sunt! Si mai mult, ii urasc pe cei ce le canta in struna! Nu prea mai conteaza sa fii om... sa fii pasional... sa ai suflet... sa gandesti... sa stii sa scrii, sa citesti si sa te exprimi coerent, sa mergi la o piesa de teatru sau la un film bun, sa stii sa spui ca ai o carte preferata... Important e ca abia te vad prin geamul fumuriu de la Mertzul tau, ca pe camasa ta scrie Armani, ca ceasul tau poarta marca Rolex si ca persoana de langa tine e un top-model (pe care l-ai instruit de acasa, sa taca dracu' din gura, ca doar pe tine te respecta lumea desi iti afisezi privirea tampa in orice discutie). PS: N-as vrea sa uit de ghiulul cat nuca si lantu' cat mana. Si daca nu crezi ca am dreptate, porneste televizorul si arunca un ochi pe canalul cu stiri mondene. Asta ca sa nu iti zic sa faci o razie intre prietenii tai!
N-as vrea sa ma intelegi gresit... tot ce spun este ca apreciem mult mai mult valoarea statutului social cantarit in euro, lire, dolari, marci sau karate decat chestiile simple dar cu mai mare valoare, care ne definesc personalitatea, cultura si educatia in societatea dezumanizata care ne transforma in copiile fidele ale lui Hagi Tudose.

joi, 6 august 2009

Ma gandeam io asa...


Vroiam sa-ti spun ca ma gandesc la tine... Nu stiu de ce am impresia, dar cred ca nici nu prea iti dai seama ca despre tine este vorba... Stii, cand am inceput blogul asta imi ziceam ca o sa scriu despre orice... am aflat ca nu pot. Nu pot sa spun tot ce simt, tot ce vreau... acum mi se pare ca as ramane gol in fata tuturor! Si nu vreau asta... am secretele mele, si vreau sa nu explic totul despre mine. Stii ce ma gandeam?!... Ma gandeam cat de putine lucruri stii tu despre mine... cat de bine ma cunosti? Cat de mult iti doresti sa ma cunosti? Stii ce cred...? Cred ca sunt putine cuvinte adevarate in tot ce-mi spui! O sa te prefaci ca poate scriu vreo poezie, si nu vorbesc despre tine, ca e cam greu sa citesti ceva cand te uiti in ochii mei... de te-ai uita in ei!

sâmbătă, 1 august 2009

Si asta e pentru voi...

Pentru ca am glumit impreuna...
Pentru ca am impartit aceeasi perna...
Pentru ca m-ati acceptat asa cum sunt - dificil...
Pentru ca am fumat impreuna acelasi pachet de tigari...
Pentru ca am impartit aceeasi pizza...
Pentru ca mi-ati dezvaluit secretele si vietile voastre...
Pentru ca am petrecut clipe frumoase impreuna...
Pentru ca nu sunteti fitzosi...
Pentru ca nici pentru voi banii nu conteaza mai mult decat un om...
Pentru ca v-am suparat si m-ati iertat...
Pentru ca ati impartit cu mine aceleasi valuri ale marii...
Pentru ca ati ras la bancurile mele...
Pentru ca ne-am plimbat peste tot impreuna...
Pentru ca si voua va parea rau ca plec...
Pentru ca am la cine sa ma gandesc...
Pentru ca v-am mancat toata mancarea cand v-ati saturat... sau nu...
Pentru ca vreti sa ne reintalnim cat mai curand...
Pentru ca pierd pariuri dar raman acelasi in ochii vostri...
Pentru ca sunt prietenul din microfon cand nu sunt acolo...
Pentru rasul lui Muttley...
Pentru ca aveai impresia ca ma stii de-o viata desi nu ma auzeai decat in boxe...
Pentru ca ma alintai cand ma trezeam...
Pentru ca imi vorbeai de spart parole de parca vorbeai cu un alt hacker...
Pentru ca strangeati masa dupa ce mancam eu...
Pentru ca vreti sa veniti la mine ca sa ma vedeti cat mai curand...
Pentru ca ma trezeai sa ma intorc pe spate ca sa nu ma arda soarele...
Pentru ca faceai patul dimineata in timp ce eu eram in dus...
Pentru ca pana in Bucuresti m-am gandit oare ce faceti voi acum...
Pentru ca impreuna am creat momente de povestit peste ani...
Pentru voi... pentru mine... pentru noi...
Pentru ca nu o sa va uit si stiu ca nici voi nu o sa o faceti...

Cat de greu e sa iti iei la revedere...


Cred ca cel mai dureros lucru in lumea asta e sa iti iei la revedere de la cineva... Te intorci catre ei... ii privesti in ochi... le strangi mana... ii pupi pe obraji si ii saruti pe frunte... ii privesti in ochi, ii imbratisezi... si... si iti ascunzi sentimentele cat poti de bine... Ii privesti in ochi si speri sa nu observe durerea ce iti macina sufletul... Va luati in brate si ai vrea sa oprestitimpul in loc... daca tot nu mai stai, macar sa nu pleci! Dar nu poti, si realizezi ca trebuie sa te intorci, sa pornesti masina si sa dai drumul la muzica ce v-a infundat urechile tot timpul... si asculti melodia 7 tot drumul... Ai lacrimi in ochi si clipesti des... ca nu vrei sa afle slabiciunea ta... nu le arati cat suferi ca nu te vei mai trezi dimineata cu ei pe capul tau... ca nu veti mai manca la aceeasi masa... ca nu veti mai fuma din acelasi pachet de tigari... ca nu veti mai merge pe aceleasi strazi impreuna... ca nu veti mai imparti vata de zahar.... ca nu veti mai face cheta pentru un pachet de tigari... ca nu veti mai rade de glumele facute impreuna... ca iti va fi dor sa te certi cu ei... ca iti va fi dor sa scoti limba la ei ca sa va impacati ca 5 minute de suparare e deja prea mult...

As vrea sa fiu acolo...

Se spune ca omul sfinteste locul... se prea poate. Nu te-ai gandit niciodata care-i locul tau preferat in lume? Cred ca intotdeauna ti-e gandul acolo... Asa si eu... nici n-am venit bine si deja vreau inapoi! Gandul meu e la mare... la plaja... la oamenii de acolo... la strazile de acolo, care incet-incet incep sa le invat ca pe buzunarul meu... ma gandesc mereu la prietenii mei de acolo... Si asta cred ca e adevarat, ca daca nu sunt oamenii care trebuie, poti sa ungi cu miere locul ala! Daca as putea avea o ultima dorinta, aceea ar fi sa stau pe plaja macar o secunda. Daca ar fi sa am de ales... as alege sa stau pe plaja. Daca ar fi sa ma gandesc la ceva... m-as gandi doar la apa marii. Daca ar fi sa iubesc ceva... ar fi plaja cu nisipul ei fin. Mda... asa sunt eu... cand vine vorba de tot ce e legat de mare, ma inmoi ca o fetiscana ce primeste primul sarut. Marea e locul unde imi limpezesc gandurile... simt ca sunt liber... ascult valurile ei ca o melodie de dragoste... simt nisipul ca cea mai fina matase... Pana si cerul... si soarele parca are alta culoare... si daca ploua nici nu e urat afara. Nu pot sa gandesc decat la superlativ cand fac referire la mare... Aici devin un alt om...