Follow by Email

joi, 24 decembrie 2009

Spiritul Craciunului...



Se spune ca sarbatorile aduc cu ele umanizarea sufletelor si intoarcerea la simplista conceptie primordiala a fiintei. Ce vreau sa spun este ca macar in aceste momente ar trebui sa gandim mai mult la mantuirea sufletului, la fericirea celorlalti si la zambetul celuilalt, si mai putin la belsugul din hartii, sau la prafuirea ca straini dintre ei - prieteni. Poate ar fi momentul, fie si pentru cateva zile, sa recapatati sufletul acela de copil care candva aduce bucurie cuiva. Macar cuiva daca nu tuturor. Astfel ca indreptandu-ne catre final de an, vreau sa imi incerc norocul la roata iertarii, si spun: Imi pare rau! Imi cer scuze in fata celor care au avut anumite asteptari de la mine si s-au simtit dezamagiti. Imi cer scuze in fata acelora care au simtit gustul amar al greselilor mele. Imi cer scuze acelora care au suferit din cauza mea. Si peste toate vreau sa imi cer scuze mie, pentru ca de atatea ori m-am dezamagit singur atat in ceea ce ma priveste pe mine cat si pe tine. Va multumesc celor care, indiferent cat de mult am gresit, ati stiut sa ma iertati si sa ramaneti alaturi de mine, si mai mult, asa m-ati cunoscut mai bine! Va doresc tuturor sa aveti parte de implinirea celei mai aprigi dorinte, pentru ca din cate stiu, de Craciun fiecare are dreptul la macar o bucurie. Craciun fericit!

miercuri, 16 decembrie 2009

Iarna... pastreaza vara in suflet!



Iarna e prea rece pentru a fi singur. E prea multa zapada ce o dezgheti doar in doi - stiu doi fulgi de nea ce s-au topit intr-un sarut! Ea aprinde siraguri de luminite colorate doar ca sa-ti incalzeasca sufletul. Hmmm... ok. Hai sa o lum de la capat! Mai ieri - a lalta' ieri priveam dimineata pe geam asa cum faceam cand eram copil, in casa bunicilor. Parca si acum imi amintesc mirosul de paine coapta in soba, ce ma ridica din pat dimineata... tipetele copiilor de pe ulita... mainile bunicii cand ma infofolea ca sa nu racesc... geamurile aburite de nasul lipit de ele... Tin minte colindele cu care trezeam vecinii seara de seara... atat de multa veselie, atat de multa bucurie si atat demulta dragoste emana iarna. In timp am descoperit ca iarna asta vine cu tot cu mocirla de afara dar si din sufletul oamenilor... pe masura ce cresti nu te mai bucura , neaparat, Mos Craciun care vine cu salba plina... Dar inca mai cred ca asta-i anotimp frumos, si poate naste pasiuni la fel ca vara, sau primavara... sau toamna! Doar tine minte: Iarna e prea rece pentru a fi singur... Topeste zapada intr-un sarut!

marți, 8 decembrie 2009

Ce vei face?


 Si daca ai sti...
 ca el tot la tine se gandeste...
   ca el inca adoarme cu tine in gand...
   ca el inca te priveste in orice femeie...
 ca el nu vrea un alt inceput...
si ca el inca... te iubeste,
 AI FACE CEVA?!

luni, 7 decembrie 2009

De la sfarsit la inceput...


Ce ciudat e sa o iei de la capat... S-a terminat... si ti s-a intamplat si tie! Ai avut parte de atatea finaluri... final si iar un inceput si tot asa. E greu insa cand finalul e marcat de disiparea sperantelor... cand finalul inseamna sa devii ceea ce sperai sa nu mai trebuiasca sa fii vreodata! Si se simte asta... Ratezi atatea starturi... si se vede stangacia... se vede ca ti-ai iesit din mana... pentru ca te-ai schimbat, d-aia! pentru ca ultimul final inca nu da voie unui nou inceput! Pentru ca e bine sa ai rabdare cand astepti ca noul sa isi faca loc in viata ta...